Articole

Concursul ''Tineretul Sudeaza'' 2010. Sudorii aradeni fruntasi la faza nationala! - 2010-04-30

ARAD - O delegaţie arădeană formată din Paul Chelaru (AMARAD), Hotea Flor

Sudarea lemnului - 2010-01-22

Este vorba despre un procedeu de frictiune care permite asamblarea pieselor de lemn intre ele fa

Electrozii Wolfram (codificare culori) - 2010-01-14

Este foarte simplu sa identificam electrozii pentru sudarea WIG/TIG dupa codul culorilor. Con

Evenimente

ESSEN - Targul International de Sudare si Taiere - 2009-11-17

O data la 4 ani are loc Târgul International de Sudare - Taiere (Schweissen & Schneiden)

Concursul Tineretul Sudeaza faza nationala 2009 - 2009-10-17

In data de 30 Septembrie a.c. s-a desfasurat la Turnu Severin, concursul profesional finala

Ziua sudorului - 2008-12-11

Sudorii au, începând cu anul acesta, o zi a lor. Organizaţiile profesional

Utilizarea gazelor de formare

Data: 2008-12-10

1. De ce este necesara formarea

La sudarea materialelor rezistente la coroziune, ca de exemplu a otelurilor inoxidabile, zonele din imediata apropiere a rostului se încalzesc si sunt oxidate de catre oxigenul din aer si prin urmare nu mai prezinta rezistenta la coroziune.
Prin periere, polizare, sablare sau baituire pelicula oxidica, numita si colorare superficiala, poate fi îndepartata si restabilita rezistenta la coroziune.
O alta posibilitate este împiedicarea aparitiei peliculei oxidice si prin urmare a acestei colorari superficiale. Prin utilizarea asa numitor "gaze de formare" se îndeparteaza oxigenul din aer de zona fierbinte de sudare împiedicându-se oxidarea. În functie de material si de tipul de gaz utilizat prin aceasta protectie gazoasa poate fi influentata si geometria radacinii sudurii.
La utilizarea asa-ziselor materiale reactive cum ar fi titanul sau tantalul nu este suficienta numai protectia zonei radacinii ci este obligatorie protectia eficienta a suprafetei sudurii fata de actiunea oxigenului din aer.
Protectia gazoasa ar trebui sa fie eficienta pâna la o temperatura de circa 200°C.

2. Gaze de formare - materiale

Pentru formare se utilizeaza urmatoarele tipuri de gaze:

  • Argon, gaz inert, un gaz care nu este reactiv
  • Azot, un gaz aproape inert, cu reactivitate redusa
  • Amestecuri din argon, respectiv azot cu hidrogen, utilizate ca si gaze protectoare cu actiune reducatoare.

 

Gaze de protectie Materiale
Amestecuri argon-hidrogen oteluri austenitice Cr-Ni
nichel si aliaje pe baza de nichel
(x) Amestecuri azot-hidrogen oteluri cu exceptia otelurilor de granulatie fina si rezistenta înalta
oteluri austenitice Cr-Ni
Argon oteluri austenitice Cr-Ni, oteluri austenitoferitice (oteluti duplex), materiale sensibile fata de gaze (titan, zirconiu, molibden), materiale sensibile fata de hidrogen (oteluri de granulatie fina si rezistenta înalta, cupru si aliaje de cupru, aluminiu si aliaje de aluminiu, precum si alte metale neferoase), oteluri feritice cu crom
(x) Azot oteluri austenitice Cr-Ni, oteluri austenitoferitice (duplex)
(x) În cazul otelurilor inoxidabile stabilizate cu titan la folosirea azotului, respectiv a amestecurilor azot-hidrogen se formeaza nitrura de titan la radacina sudurii (de culoare galbena). Asupra pastrarii sau eventuala îndepartare a acestei pelicule de nitrura titan trebuie luata de la caz la caz o decizie

3. Dispozitive utilizate pentru formare

În functie de tipul constructiv al componentelor de sudat se utilizeaza diferite tipuri de dispozitive pentru formare. De importanta deosebita este faptul ca gazul de formare sa ajunga în zona sudurii, care trebuie protejata, cu viteza de scurgere foarte scazuta utilizându-se site sau placi sinterizate pentru admisia gazului. Astfel este împiedicata antrenarea aerului în zona protejata si protectia gazoasa (formarea) este eficienta.
De regula dispozitivele de formare pot fi achizitionate din comert, mai ales cele utilizate la sudarea tevilor si mai nou cele utilizate în cazul îmbinarilor în colt.
Pentru componente cu alta configuratie geometrica, producatorul este nevoit sa-si construiasca singur dispozitivele de formare, tinând seama de experienta sa în domeniu.
La sudarea îmbinarilor circulare ale tevilor pentru înfundarea acestora la asigurarea protectiei gazoase a radacinii se poate utiliza si hârtie solubila care se spala dupa sudare.

4. Indicatii de utilizare

Chiar si dispozitivele de formare cele mai bune nu sunt eficiente în cazul nerespectarii regulilor de aplicare.
La realizarea unei protectii gazoase eficiente o importanta deosebita o are densitatea relativa fata de aer a gazului utilizat.

Densitatea relativa a gazului
La realizarea unei protectii gazoase eficiente în cazul recipientelor trebuie respectate urmatoarele indicatii:

  • Gazele mai usoare trebuie introduse din partea superioara
  • Gazele mai usoare trebuie introduse din partea inferioara
  • Alegerea tipului de gaz se face în functie de pozitia îmbinarii pe constructia sudata

Un factor important de luat în seama este proportia oxigenului rezidual în spatiul de formare (de protectie).

 În cazul otelurilor inoxidabile se poate realiza o protectie suficienta, respectiv o dilutie a oxigenului, utilizând un volum de gaz de protectie de 2,5-3 ori fata de volumul geometric al spatiului protejat.

Exemplu

Diametrul interior al tevii = 132 mm
Lungimea spatiului de protejat = 1000 mm
Volumul tevii ~ 14 l
Debitul de gaz ~ 10 l/min
Coeficient de spalare = 2,5
Volumul de gaz de formare (2,5 x 14) = 35 l
Timp de spalare 35 l / 10 l/min = 3,5 min

În cazul executarii unor suduri mecanizate cantitatea de gaz poate fi redusa prin realizarea unui rost corespunzator prin pozitionarea corecta a prizelor.
În cazul sudarii manuale a unor îmbinari cu suduri de prindere se utilizeaza camere de formare cu volum redus si cu un orificiu de admitere a gazului mic, pentru a asigura o închidere buna a cordonului de sudura.
Rezultate bune se obtin si prin etansarea rostului cu banda adeziva sau prin utilizarea unor mansete din tabla rotative.
Indiferent de metoda utilizata pentru o protectie gazoasa important este verificarea eficientei ei pentru fiecare caz în parte.

5. Protectia muncii

Argonul si azotul sunt gaze netoxice si necombustibile.
De retinut este însa faptul ca din recipientele în care se formeaza este îndepartat oxigenul si exista pericolul de asfixiere fara un adaos suplimentar de oxigen.
Gazele de formare cu hidrogen sunt combustibile în functie de continutul de hidrogen.
Din acest motiv, standardul EN 439 (înlocuitorul lui DIN 32526) prevede pentru amestecuri de gaze de formare cu un continut mai mare de 10% vol. de hidrogen arderea gazului la iesirea din dispozitivul de formare. Aceasta se face de regula utilizând o flacara de veghe.
Amestecuri inflamabile se formeaza în cazul în care proportia hidrogenului în aer este cuprins între 4 si 25% volumice.
Pentru asigurarea formarii (a protectiei gazoase) în cazul unor componente cu colturi greu accesibile, si în cazul carora îndepartarea aerului este greu de realizat, este indicata folosirea unor gaze de formare cu un continut de sub 4% volumice hidrogen sau se utilizeaza argon respectiv azot.

 


Articole:

Concursul ''Tineretul Sudeaza'' 2010. Sudorii aradeni fruntasi la faza nationala! - 2010-04-30
Sudarea lemnului - 2010-01-22
Electrozii Wolfram (codificare culori) - 2010-01-14
Sudarea cu Plasma - 2009-03-19
Sudarea Oxiacetilenica - 2009-03-19
Utilizarea gazelor de formare - 2008-12-10
Alegerea parametrilor de sudare pentru oteluri de constructii - 2008-12-10
''Tehnologii'' sudare speciale, solutii complete - 2008-11-11
Aradul are cei mai buni sudori din Romania - 2008-11-11